WordPress

WordPress

when words are not enough for life

„Licenta”, o afacere de sute de euro
     media: 5.00 din 3 voturi

postat de onishor in 2007-06-08 15:37

Tot mai multi spun ca „trebuie sa fii prost” ca sa-ti pierzi timpul cu invatatul. Sint aceia care, atunci cind au proiecte mai mari de doua - trei pagini, apeleaza la citate „spicuite” din surse credibile si la indemina. Decit doua luni de scris o lucrare de licenta unii studenti prefera una plagiata, primita de-a gata, care costa mai putin decit doua salarii minime pe economie.

In ultimii ani lucrarea de licenta a devenit o afacere profitabila pe o piata interna a campusurilor studentesti. In acest sens s-a pus la punct o economie prospera, bine organizata si cotata in euro. De la 100 in sus. Studentii in ultimul an de facultate au libertatea de a-si procura contracost o lucrare de licenta, pe care o vor prezenta in fata comisiei ca si cum ar fi a lor. Lucrarea, apreciaza scriitorul Alexandru Dobrescu, este o masurare a valorii unui tinar dupa urmarea cursurilor, timp de patru ani. Cei care nu s-au ingrijit din timp de problema licenta au ajuns pe ultima suta de metri fara nici macar o pagina scrisa si apeleaza la serviciile binevoitoare ale ajutoarelor, vor plati o taxa de urgenta, de 50 de euro.


Piratii mintii

Cine sint cei care fabrica licente? Totul se face prin telefon sau prin cunostinte care intimplator sint si prieteni cu ei. Numarul de telefon il iei de pe un afis, chiar cu mesaj publicitar, pus la vedere, pe oglinda de la camin. Trebuie doar sa suni si sa discuti termenii afacerii. Ana este studenta la Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr. T. Popa”, in anul al VI-lea. Ea nu este interesata sa piarda timp si sa lucreze la lucrarea de licenta asa ca si-a gasit un profesionist care sa ii rezolve aceasta problema: „Unii sint interesati sa isi faca singuri licenta si sint altii care o cumpara. Eu sint una dintre acestia. Am gasit un fost coleg de camin care a terminat acum doi ani si care facea din studentie treaba asta. Cind am apelat la el mi-a spus daca mai cunosc pe cineva. Este foarte multa munca si nu cred ca un student in anul sase, care are un scop, si anume acela de a-si lua rezidentiatul, mai este interesat de a-si face lucrarea de licenta. Motivatia a fost personala, resursele sint reduse, si a fost o sursa de venit si pentru el. Face orice fel de tema. Are deja selectata bibliografia, el este un cunoscator. Nici nu vreau sa il stresez dar vreau ca la sfirsitul sesiunii sa o am”, declara ea in emisiunea „Fresh FM” de la Radio Nord Est, de simbata, 2 iunie, realizata de Aura Poterasu.

Alina este de cealalta parte a baricadei: executa comenzi de lucrari de licenta pe banda rulanta. Am sunat-o incognito ca sa vad daca ma poate ajuta si pe mine cu licenta, nu am lucrat prea mult la ea, insa am materialul. Nu m-a intrebat de unde am numarul de telefon, probabil bazindu-se pe „reteaua de distributie” pe care si-a format-o. Prima intrebare a fost „La ce sectie esti?”, ii spun ca sint la Romana-Franceza. „Pai eu nu mai am timp, daca te-as lua si pe tine nu as mai avea timp sa termin licentele de care m-am apucat deja. Dar pot sa vorbesc cu unul dintre colegii mei care te-ar putea ajuta”. O asigur ca platesc oricit, nu banii sint o problema. „Dar sa stii ca taxa de urgenta te ajunge la 50 de euro, cu 100 licenta, deci 150 in total”, imi face rapid un calcul ca sa fim intelese de la inceput.

Scriitorul Alexandru Dobrescu, autor al unei carti despre plagiat, „Corsarii mintii, istoria ilustrata a plagiatului la romani”, invitat in emisiunea Aurei Poterasu, intr-un spirit ironic privind aceasta problema a licentelor cumparate in mediul universiatar, vine cu o solutie practica: „Eu am propus acum citiva ani o solutie care ar duce la prosperarea economiei nationale. Eu am propus sa se deschida un ghiseu national de eliberari de diplome unde sa se elibereze contra unei sume bine gindite de legislativ si diplome de bacalaureat si de licenta si de doctor in stiinte si asa mai departe”.


Licentiat pe „Google”


Sint insa si studenti corecti care muncesc singuri pentru definitivarea lucrarii care va fi marca valorii lor de absolventi de facultate. „Decit sa munceasca nu stiu cite luni, ca sa isi faca licenta dau 100, 200 de euro si o cumpara. Lucrarea e facuta ori de altii, ori de studenti care au terminat. Stiu ca se actualizeaza, se schimba anul si gata”, spune Anca, studenta in anul al VI-lea la UMF. O alta studenta afirma: „Colegii mei au cumparat cu 350 de euro. Sint anumite persoane care nu au timp sa o conceapa si altii pur din comoditate.”

Studentii de la UMF spun ca nu trebuie sa iti cumperi lucrarea neaparat de la cineva din afara institutiei de invatamint unde ai studiat, ci poti sa o faci chiar de la profesorul coordonator: „Preturile care se vehiculeaza sint 100-200 de euro, depinde de disciplina. Merg la profesorul respectiv si discuta. Profesorii se afla care si cum sint dispusi sa vinda lucrarile. Este mai avantajos ca e mai buna calitativ”. O alta varianta ar fi aceea ca profesorul iti recomanda niste persoane care „se pricep mai bine la internet”, fara sa-l platesti pentru asta, dupa cum spun studentii.

Dar, nici studentii care stau si muncesc la propria lucrare de licenta nu sint chiar „curati”. Ei dezvolta subiectul folosindu-se de niste carti, si de multe ori, iau fraze sau pagini intregi fara sa faca referire la sursa de unde le-au obtinut. In acest caz studentii pot fi acuzati de plagiat.

Rectorul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza”, prof. univ. dr. Dumitru Oprea a sesizat de mult timp problema plagiatului si a impus masurile necesare: „Numai eu, de pilda, am avut doua cazuri pe care le-am condus eu in sesiunea din februarie, din cele patru cite am condus. Se intimpla foarte des de cind cu sistemul acesta modern de cautare pe site-uri. Insa, din fericire sau din pacate pentru ei, si noi avem aceleasi surse ca si ei, astfel incit le descoperim foarte usor.” Profesorul Oprea identifica si o alta cauza pentru care aceste cazuri sint atit de dese: el considera ca si profesorii conducatori de licenta care chiar le recomanda studentilor aceste surse, poarta o parte din vina. „Acestia au cunostinta ca multe lucrari de licenta se fac exclusiv din downloaduri de pe internet insa nu fac absolut nimic. Mai mult, unii conducatori, din graba, nu citesc absolut totul si trec peste toate schimbarile de ritm sau de tematica existente. Sint de parere ca un student sa aiba o lucrare de 20 de pagini cu idei de-ale lui decit sa aiba o lucrare de 300 de pagini copiate de-a dreptul”, completeaza rectorul. Acesta mai explica faptul ca universitatea a luat tocmai din aceasta cauza decizia ca studentii care isi schimba pe ultima suta de metri tema lucrarii sa nu o poata sustine decit peste trei semestre.


Drepturi de autor


Verificarea lucrarilor de licenta ar trebui sa fie facuta de organisme autorizate in apararea drepturilor de autor. Comisia Superioara de Diplome din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, are datoria de a atesta astfel de titulaturi cercetind originalitatea lucrarii supuse atentiei sale. Un alt organism care ar trebui sa se ocupe de asa ceva este Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor (ORDA), dar care acorda mai multa atentie domeniului muzicii. ORDA este un organ de specialitate al administratiei pu-blice centrale in subordonarea Guvernului, cu personalitate juridica, fiind o autoritate de reglementare, supraveghere, autorizare, arbitraj si constatare tehnico-stiintifica in domeniul drepturilor de autor si a drepturilor conexe.

Scriitorul Alexandru Dobrescu spune unde intervine legea drepturilor de autor in ceea ce priveste o lucrare de licenta: „Ori de cite ori cineva preia o propozitie, o fraza, o pagina, preia din lucrarea unui autor, fara sa citeze autorul. Norocul este ca lucrarile de licenta nu se publica si este foarte greu sa urmaresti cine, cum si de la cine a luat. Lucrarile de doctorat pot fi foarte usor controlate”.

Legea care reglementeaza acest domeniu este Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Sanctiunile prevazute de aceasta lege pot fi aplicate numai in cazul in care autorul plagiat il da in judecata pe cel care i-a copiat opera. Conform acestei legi, plagiatul este un delict juridic care se poate pedepsi cu inchisoare sau doar cu amenda in functie de gravitatea faptei, care se stabileste de instanta conform normelor de procedura. „Plagiatul se infap-tuieste in general pe discretie si pe ignoranta. Pe ignoranta celor din jur si pe discretia celor infaptuitori. In mediul academic din SUA si Canada, in momentul in care un cadru didactic este prins ca aplagiat el este dat afara si primeste o amenda uriasa. In Canada lucrurile stau la fel, in Europa functioneaza mai mult dispretul public. Dar altceva nu prea se intimpla”, apreciaza scriitorul Alexandru Dobrescu.

Pina cind se va realiza o lege fara cusur care sa nu le mai permita studentilor sa faca din lucrarea de licenta un bun vandabil, afacerea se dezvolta nestingherita iar comenzile devii din ce in ce mai multe. Facultatea devine, pe masura ce timpul trece, o institutie de diplome prefabricate si vindute la mina a doua, cu taxa de urgenta.


Cit te „costa” birocratia?

La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, un absolvent al uneia dintre cele 16 facultati trebuie sa plateasca in jur de 40 de lei pentru a sustine examenul: 9 lei pentru legalizarea certificatului de nastere sau de casatorie, daca este cazul, si 15 lei pentru eliberarea certificatului de competenta lingvistica de catre Facultatea de Litere. Jumatate din valoarea acestei taxe se duce in bugetul Facultatii de Litere, un sfert in bugetul facultatii absolvite de studentul solicitant, iar celalalt sfert in bugetul universitatii. Pentru a intra in examenul de licenta un student de la „Cuza” are nevoie de urmatoarele acte: certificatul de nastere, in copie legalizata, certificatul de casatorie sau documentul care atesta schimbarea numelui, daca este cazul, chitanta de plata a taxei de repetare, daca este cazul, in copie legalizata, certificatul de competenta lingvistica de specialitate, chitanta de achitare a taxei pentru obtinerea certificatului de competenta lingvistica de specialitate.

Cei care repeta sustinerea licentei vor plati niste taxe suplimentare: taxa de inscriere la examenul de licenta - 100 de lei, taxa de evaluare a cunostintelor fundamentale si de specialitate - 75 de lei, taxa pentru prezentarea si sustinerea lucrarii de absolvire - 75 de lei.

Aceste acte sint valabile si pentru studentii de la Universitatea de Arte si la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara . Daca un student de la o alta facultate (particulara) alege sa dea examenul la una din facultatile de mai sus (mai ales cazul Artelor) trebuie sa plateasca o taxa de 700 de lei. Orice student de la aceste universitati, in cazul repetarii examenului de licenta trebuie sa plateasca suma de 200 respectiv 300 de lei.

De mentionat e faptul ca la aceste universitati examenul de licenta este format din doua probe: una teoretica (examen scris) si una practica (dizertatia).



Comentarii


    Comentariile sunt interzise la blogurile neactualizate mai mult de 90 de zile



    Termeni si Conditii de Utilizare